Astazi continuam calatoria noastra prin Judetul Bacau spre un alt obiectiv turistic si anume Casa Memorială „Rosetti Tescanu – George Enescu” de la Tescani, considerată cel mai vechi aşezământ cultural din ţară, este conacul renumitei familii boiereşti Rosetti Tescanu şi locul în care George Enescu a definitivat capodopera sa lirică „Oedip”, pe care a dedicat-o soţiei sale, Maria Cantacuzino-Enescu (Maruca), una dintre cele două fiice ale familiei Rosetti Tescanu.

Istoria conacului de la Tescani începe in anul 1709, când vornicul Ştefăniţă Roset cumpăra moşia de la care avea să se tragă numele unei întregi ramuri a familiei: Rosetti-Tescanu. O familie de mari boieri, care a dat Moldovei dregători şi cărturari. Şi care a adus la Tescani pasiunea pentru cultură, transmisă şi amplificată din generaţie în generaţie.

Aflată în comuna Tescani, în vestul judetului Bacău, într-o armonie perfectă cu natura, casa este o oază de cultură ce ne conduce pe urmele lui George Enescu, la vârsta maturităţii creative. Marele muzician a fost prezent la acest conac mai întâi ca invitat la serile muzicale, iar mai tarziu ca soţ al Marucăi.

Aceasta fusese una din doamnele de onoare ale Reginei Maria si , dupa o casatorie cu printul Cantacuzino si o pasiune pentru filozoful Nae Ionescu , si-a turnat acid pe fata . La auzul vestii , Enescu s-a intors de la Paris imediat la Bucuresti si a vegheat la capataiul doamnei de care era indragostit . In urma acestui episod Maruca Rosetti-Cantacuzino va ramane desfigurata toata viata si va aparea in fotografii cu un voal negru pe fata iar in data de 4 decembrie 1937 s-a casatorit cu George Enescu .

În această perioadă şi până la plecarea definitivă din ţară, în 1946, Enescu îşi petrecea timp de câteva luni pe an la acest conac, unde se inspira din frumuseţea locului. Se spune că aleea cu plopi a parcului este cea care i-a inspirat marelui muzician finalul apoteotic al capodoperei sale „Oedip”.

Opera Oedip a fost terminata la conacul Marucai din Tescani , intr-un pavilion de vara ridicat pe o colina artificiala de pamant , chiar in mijlocul padurii . Premiera operei Oedip a avut loc la Paris pe 13 martie si s-a bucurat de un succes imediat . Primul bariton care l-a interpretat pe Oedip pe scena operei din Paris a fost Andre Piernet . Opera se inspira din cele doua piese pastrate din ciclul de tragedii tebane ale lui Sofocle , Oedip de Colonos si Oedip rege .

Conacul, cu statut de monument istoric, influenţat arhitectonic de principalele stiluri şi curente ale vremii, a fost ridicat în anul 1880, în mijlocul unui parc dendrologic de aproximativ patru hectare, de către boierul Dumitru Rosetti Tescanu (1852-1897), cărturar şi om politic, personalitate culturală, îndeosebi prin scrierile sale în limba franceză. Edificiul a fost ridicat pe un nivel, având o faţadă impunătoare spre est, iar în spate un puternic zid de piatră. Datorită anumitor caracteristici ale construcţiei, dar şi amplasării sale, conacul a fost clasificat de către Vasile Parizescu, Preşedintele Asociaţiei Colecţionarilor din România, în categoria „micilor palate” .

În anul 1947, Maria Cantacuzino-Enescu a decis să doneze conacul Ministerului Culturii, în vederea înfiinţării unui aşezământ cultural. Astfel, în 1970 casa a fost restaurată, fiind păstrat în mare parte din mobilierul original şi pianul la care a interpretat Enescu, iar în 1980 a fost inaugurată „Casa Memorială Rosetti – Enescu”. Din 1990 a funcţionat aici Centrul de Cultură Tescani, iar din 1993, Centrul de Cultură „Rosetti Tescanu – George Enescu”. După anul 2006, conacul din Tescani a devenit secţie a Muzeului Naţional „George Enescu”, iar în prezent găzduieşte evenimente culturale, tabere internaţionale de pictură şi de filosofie, dar şi recitaluri private de pian.

Pot fi admirate aici obiecte ce au aparţinut marelui compozitor George Enescu şi soţiei sale, între care: piese de mobilier original Louis XV, pianul, ochelarii, bagheta de dirijor ce au aparţinut maestrului, sau vioara „Bernadel” primită de acesta drept premiu la terminarea Conservatorului din Paris în iulie 1899. Conacul de la Tescani deţine şi o galerie de artă alcătuită din opere ale artiştilor care participă la tabere de creaţie precum şi spaţii de lectură, studiu, audiţie, sală de conferinţe; dar şi estrada în aer liber din parcul conacului unde se desfăşoară anual Festivalul „Enescu – Orfeul Moldav”.

Casa de la Tescani rămâne un punct de atracţie pentru cei ce vor să admire frumuseţile care l-au inspirat pe marele nostru compozitor. Într-un ultim popas la casa de la Tescani, în iulie 1946, înainte de a părăsi definitiv România, George Enescu a notat şi semnat pe o bucată de hârtie „Ultima dorinţă”, prin care cerea să fie înmormântat la Tescani alături de soţia sa Maria.

Încăperile reprezentative ale casei sunt: sala mare, denumită „Oedip”, unde se găsesc agenda lucru a maestrului, din 1920, cărţi de vizită, facsimile ale unor manuscrise de partituri ori din corespondenţă; şi camera de zi folosită de Maruca, denumită sala „Jora”. Aceasta a adăpostit impresionanta bibliotecă cu peste zece mii de volume, de beletristică şi artă, unele unicat, inventariate şi clasate de Dumitru Rosetti, distrusă în toamna anului 1948. Astăzi încăperea expune fotografii şi documente reprezentative.

Secția ”Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu” aparține de Muzeul Național George Enescu și se află în satul Tescani, pe drumul naţional Bacău-Moineşti, la 35km de Bacău, la 30km distanţă de Oneşti, la 14km distanţă de Moineşti şi funcţionează în fostul conac al renumitei familiii boiereşti Rosetti Tescanu având statut de Edificiu declarat monument istoric.
Cei care vor să viziteze casa şi întregul domeniul de la Tescani au acces de marti până duminică, între orele 10.00-17.00.

Va multumim .