Astazi vom continua calatoria noastra prin Judetul Bacau,spre un alt obiectiv turistic care trebuie promovat si anume Manastirea Runc din apropierea orasului Buhusi. Se poate ajunge la acest obiectiv turistic pe DN15 care leaga municipiul Bacau de orasul Buhusi .
Manastirea Runc se afla in apropierea culmii dealului Runc intr-o zona impadurita la 5 km de orasul Buhusi iar conform unei legende aceasta a fost zidita si ridicata de catre voievodul Moldovei Stefan cel Mare in urma bataliei de la Gura Orbicului ,din anul 1457 impotriva lui Petru Aron .
Legenda spune că ar fi fost construită de Stefan cel Mare care ar fi găsit câtiva monahi intr-un ochi de pădure, ce se rugau intr-o bisericuţă de lemn, imediat după bătălia de la Orbic (aprilie 1457). A dispus curăţarea zonei şi construirea unei biserici/mănăstiri mai mari şi mai frumoase lângă mănăstirea de lemn, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru câştigarea bătăliei și recăpătarea tronului de la Petru Aron, fiul lui Alexandru cel Bun. De Mănăstirea Runc se leagă și numele mai multor monahi care au slujit aici : stareţii Casian Cojoc, Sofronie Ungureanu, Isaia Ţugurlan, Melchisedec Nicolau şi din 22 martie 1987, stareţul Arhim, pe numele său lumesc – Emilian Panait. Etimologic, termenul Runc se traduce ca o acţiune de curăţire, de despădurire. Adică din numele acestei mănăstiri am putea deduce că pentru construirea acestui lăcaș de cult lucrătorii au despădurit o suprafață ocupată de păduri. De altfel, și în zilele noastre, mănăstirea este înconjurată de păduri mirifice, parte dintre ele fiind declarate rezervații naturale.
Manastirea Runc apare consemnata documentar la data de 1 aprilie 1695, când se vorbeşte despre o danie a lui Ionaşcu Isărescu cu soţia sa Alexandra, consideraţi ctitorii reali ai mănăstirii. Existenţa ei, fără a socoti câteva crâmpeie disparate ale unor intervenţii mai puţin plăcute, a fost neîntreruptă. Până în 1888 a fost obşte de călugări iar apoi, desfiinţindu-se, a devenit biserică de mir a parohiei Lipoveni-Neamţ. În 1941, venind de la mănăstirea Sihăstria, ieromonahul Casian Cojoc reuşeşte să o redeschidă. În 1959, pentru opt ani, este iarăşi închisă şi preluată de statul comunist. Din anul 1967 viaţa monahală a fost reluată fără întrerupere până în prezent. Hramul bisericii este „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, iar al paraclisului „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. După ultima ei redeschidere şi, mai ales după 1990, s-au executat mai multe lucrări de renovare şi extindere a clădirilor anexe, o reconstrucţie a clopotniţei şi cele necesare unor activităţi gospodăreşti curente.
Biserica mănăstirii a fost restaurată şi pictată între 1986-1988 de Gheorghe Matei din Arad, în patrimoniul ei existând şi icoana „Axioniţa”, pictată de monahul Irineu Protcenco de la mănăstirea Sihăstria. Mănăstirea Runc are un pronunţat rol şi impact duhovnicesc prin programul complet al slujbelor specific monahale, oferind şi posiblităţi de cazare pentru pelerini. Continuitatea ei peste veacuri a însemnat şi câştigarea unei bogate experienţe duhovniceşti şi pastorale prin râvna stareţilor Casian Cojoc, Sofronie Ungureanu, Isaia Ţugurlan, Melchisedec Nicolau şi, din 22 martie 1987, a stareţului Arhim. Emilian Panait. Mulţi dintre monahii formaţi aici au acoperit, de-a lungul anilor, trebuinţele pastorale şi duhovniceşti ale altor aşezări monahale sau ale centrului eparhial.
Va multumim .