Cetatea dacica Tamasidava

Astazi continuam calatoria noastra prin Judetul Bacau, spre un alt obiectiv turistic mai putin cunoscut si cel mai vechi din zona Bacaului care trebuie promovat si anume ,,Cetatea dacica Tamasidava ‘’de la Dienet comuna Pancesti din podisul Barladului .


A fost mentionata prima data de Ptolemeu în Geografia, care scrie despre trei așezări importante ale geto-dacilor pe Siret: Zargedava, Tamasidava și Piroboridava.
Pe malul stang al Siretului, intre localitatile Racatau si Pancesti, se afla o cetate dacica numita Tamasidava . In urma sapaturilor arheologice s-au descoperit fragmente de ceramica, podoabe, unelte specifice unei intense activitati comerciale .

Tamasidava este, conform spuselor arheologilor, a doua cetate dacică ca mărime și importanță după Sarmisegetusa. Este situată în comuna Pâncești și situl arheologic, în care s-au făcut săpături aproape 40 de ani, este abandonat din anul 1994.


Cetatea dacica Tamasidava a fost descoperita intamplator la inceputul secolului al-XIX-lea ca raspuns la chestionarul lui Alexandru Odobescu din anul 1871de catre diferiti cetateni din zona care au descoperit mai multe fragmente de ceramica pe care le-au trimis la Muzeul National din Bucuresti sau Muzeul de istorie din Piatra -Neamt ,care pana in anul 1968 nu s-a facut nici o cercetare asupra acestui sit arheologic iar localnicii din zona il numeau ,,Troian’’ sau ,, Aparatoarea ‘’care se afla in apropierea satului Galasesti care in prezent a disparut .


In anul 1968 au inceput primele cercetari arheologice din zona sub indrumarea V. Capitanu in care s-au descoperit un vast material arheologic .
Cetatea dacica Tamasidava in perioada sa de glorie s-a extins mult in partea de est, ajungind la citeva hectare. In prima jumatate a secolului I i.H., in epoca lui Burebista, ea a fost fortificata cu un amplu sant de aparare si cu palisada.
Cetatuia dacica Tamasidava a cunoscut o intensa locuire incepind cu epoca bronzului mijlociu, prima epoca a fierului – Hallstatt – si in special in cea de a doua epoca a fierului, La Tenne, la sfirsitul secolului V i.H. – secolul II d.H. Prezenta obiectelor de import: amfore, cupe, boluri, ulcioare, obiecte de bronz, demonstreaza ca aceasta asezare pe care am identificat-o ipotetic cu antica Tamasidava juca rolul unei veritabile piete de desfacere atit pentru produsele locale cit si pentru cele de import. In secolele I i.H. – I d.H. numarul recipientelor pentru transportul vinurilor si uleiurilor din sud creste considerabil. Acest lucru este dovedit de prezenta unui mare numar de amfore de factura elenistica si romana din zona nord-pontica.


In urma sapaturilor efectuate in acest site arheologic, amintim un vas de tip cantharos, din ceramica fina, pe care se intilneste o figuratie zoomorfa si antropomorfa – remarcindu-se in mod deosebit firgura unui calaret. Alaturi de vasele de cult – unele decorate cu protome zoomorfe – un interes aparte il reprezinta figurile umane, statuetele din lut ars, intre care amintim o divinitate locala – un Silen. S-ar putea admite ca intr-o anumita etapa ar fi indeplinit si un rol politic.


Dezvelirea unui mare numar de locuinte cu un inventar foarte bogat, in special agricol si mestesugaresc, ne conduce la ideea ca aici, ca de altfel in intreaga Dacie antica, a existat o comunitate stabila, in a carei viata economica cultivarea pamintului si cresterea animalelor jucau un rol foarte important. Ultimul nivel de locuire din asezarea de la Racatau apartine inceputului secolului II d.H. si trebuie pus in legatura cu subordonarea asezarilor din zona Siretului mijlociu: Piroboridava, Tamasidava si Zargidava, la provincia Moesia Inferioara, asa dupa cum o demonstreaza izvorul de epoca.

Aceasta asezare dacica Tamasidava se afla pe un bot de terasă a Siretului, pe partea stângă, care pătrunde puţin mai adânc în valea acestui râu, având o poziţie dominantă cu o vizibilitate excelentă asupra unei mari întinderi de teren. Pantele abrupte îi conferă o apărare naturală excepţională, ridicându-se cu mai bine de 35m de la nivelul apei. În partea opusă, accesibilă, care se află la poalele unui deal, s-a amenajat un şanţ de apărare, realizat de primii locuitori ai acestui platou-din epoca bronzului – cultura Monteoru, fortificaţie preluată apoi de către locuitorii aşezării din prima epocă a fierului şi apoi, mult amplificată de către daci în sec. II-I î. Chr.


În ordinea dată de Ptolemeu, aşezarea fortificată de la Răcătău nu putea fi alta decât Tamasidava.
Accesul la acest obiectiv turistic se face din Bacău spre orasul Adjud pe E 85 ,pana in comuna Pancesti ,apoi din centrul comunei ne deplasam 3 km pe DJ 252 E inspre satul Dienet pana ajungem la barajul de pe raul Siret .

Va multumim .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *