,,Biserica Sfintii Voievozi Mihail si Gavril (fosta manastire Casin) ‘’din comuna Manastirea Casin .

Astazi continuam calatoria noastra prin Judetul Bacau, spre un alt obiectiv turistic mai putin cunoscut publicului care trebuie vizitat si anume ,,Biserica Sfintii Voievozi Mihail si Gavril (fosta manastire Casin) ‘’din comuna Manastirea Casin .


În inima comunei Mănăstirea Caşin se ridică unul dintre cele mai frumoase şi mai impunătoare monumente istorice ale judeţului Bacău,e fosta mănăstire Caşin, zidită în urmă cu 350 de ani, între anii 1653 – 1658, de voievodul Gheorghe Ştefan,pe locul unui schit cu sapte calugari aflat pe mosia tatalui sau Dumitru Ceaur despre care si astăzi se ştiu puţine lucruri.
Este asemeni bisericii Golia din Iași ca plan și dimensiuni, dar formele sunt simplificate. Clădirea era înconjurată de case domnești și de un zid de piatră cu turnuri ca de cetate, fiind concepută ca loc de apărare.
A fost construită iniţial cu patru turle de mesteri polonezi, dintre care două aşezate în locuri neobişnuite adică pe pridvor şi pe altar, însă în timp s-a renunţat la cea de pe altar datorită reparaţiilor făcute de-a lungul vremii.
Din porunca turcilor in anul 1717 domnitorul Mihail Racoviţă a dărâmat zidurile. În anii 1820 şi 1839 egumeni greci ai mănăstirii, Ierotei Ţarigrădeanu şi Isaia Ţarigrădeanu, refac zidurile aşa cum reiese din inscripţia din zidul exterior, dar falsifică pisania de deasupra uşii din pridvor care suna astfel:„Această dumnezeiasca biserică a Sfinţilor Voevozi Mihail si Gavril s-au facut de Ierotei egumenul Ţarigrădeanul, înpreună cu toate sfintele vase, precum se vede, cu însuşi ostenneala şi cheltuiala sa:1806 Avg10. Al doilea prefacere a acestei Sf. monastiri s-au făcut de Prea cuvioşia Sa egumen Isaia Ţarigrădeanu, începutul la 1836 şi s-au şfârşit la anul 1839 Avg cu cu cheltuiala fericiţilor ctitori si a sa osteneală. ”


In timpul lucrarilor s-a acoperit mormantul Domnitorului Gheorghe Stefan (1653-1658) si s-a modificat inscriptia anulând numele lui Gheorghe Stefan cu scopul de-a fi ei considerati ctitori manastirii. Istoria n-a putut fi inselata, minciuna aflandu-se din cronici, dar si din inscriptia de deasupra usii.
In anul 1965 a fost gasita in arhiva bisericii o baladă istorică intitulata ,,Moartea lui Grigore Ghica’’, scrisa în limba slavona, nesemnata, alcatuita probabil de catre unul dintre calugari sub impresia uciderii acestui domnitor de catre turci.


Intre anii 1865-1921 în incinta mănăstirii a funcţionat scoala primara, primii dascali fiind preotii.
La Mânăstirea Caşin s-a facut traducerea din limba greacă a ,,Istoriilor’’- lui Herodot, iar în comuna Branistea, judetul Galati, a fost găsit un exemplar din ,,Cazania’’- lui Varlaam cu insemnarea ca apartinea bibliotecii Manastirii Casin. Se pare că biblioteca a avut în patrimoniu opere ale unor clasici greci şi latini ca: Aristofan, Aristotel, Herodot, Homer, Platon sau Cicero, Horatiu, Vergiliu, si se zice că aici ar fi functionat o tiparnita.
Tot in incinta manastirii exista un tunel, denumit Tunelul lui Stefan cel Mare, care, pe vremuri, facea legatura intre lacas si dealurile din apropiere.
La sfârşitul războiului, regele Ferdinand şi regina Maria nu au uitat Mănăstirea Caşin. Se spune că în fiecare noapte de Înviere veneau aici însoţiţi de generalul Averescu şi istoricul Nicolae Iorga. Asistau la slujba religioasă, depuneau lumânări pentru cei morţi cazuti pe campurile de lupta şi pleacau spre Oituz.


Biserica a mai fost reparată în urma cutremurelor fiind văruită în exterior.
N-a fost pictată până în anul 1994 când a şi fost sfinţită de către doi episcopi: P. S. Eftimie şi P. S. Ioachim Vasluianul la data de 11 septembrie.
Catapeteasma, cu schelet din lemn de stejar iar icoanele pe lemn de tei pictate de către C. En. Ionescu-Bacău în anul 1926, se prezintă în stare bună.
A funcţionat ca mănastire de călugări greci închinată Sfântului Munte Athos până la reformele domnitorului Al. I. Cuza(1864) de când a devenit biserică de mir.
Datorită faptului că întreaga arhivă a bisericii a ars odată cu aceasta în urma focului izbucnit de la locomotiva trenuleţului forestier care trecea chiar pe lângă zidul bisericii, nu se ştie cu exactitate numele tuturor slujitorilor şi mai ales perioada în care aceştia au slujit după transformarea ei în biserică de mir.


Marele cutremur din anul 1802 a avariat-o grav iar mănăstirea a fost reparată de egumenul grec Ierotei, iar între 1836-1839 si de egumenul Isaaia din Constantinopol.
Distrusă din ordinul turcilor la 1717, apoi de cutremurul din 1802, mănăstirea a fost de mai multe ori refăcută. Biserica a fost sfințită în anul 1657, a fost restaurată în 1806, 1892, 1895-1907. După ce a ars în anul 1920 a fost reparată în anul 1926, 1959, 1980 și pictată în anul 1992 .


Pentru a putea vizita acest obiectiv turistic ,care se afla la mai putin de 100 de kilometri de Bacau, mai exact la 69,6 kilometri, distanta ce poate fi parcursa in mai putin de o ora si doar 16 kilometri de Onesti, depinde din ce parte a tarii calatoriti.

Va multumim.

Drepturi de autor foto : Ciprian Zota

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *