Muzeul Etnografic ,,Preot Vasile Heisu “ din comuna Racaciuni

Astazi continuam calatoria noastra prin Judetul Bacau, spre un alt obiectiv turistic mai putin cunoscut publicului care trebuie promovat si anume Muzeul Etnografic ,,Preot Vasile Heisu “ din comuna Racaciuni .

Vasile Heisu, s-a nascut la 29 august 1911 din părinţi ţărani din satul Băseşti-Hăineala, unde a făcut şi cursurile primare si a venit ca preot la Răcăciuni la 14 martie 1952, de la Răcăuţi . Urmează seminarul la Roman, facultatea de teologie la Cernăuţi pe care o termină în 1936, apoi cursuri de îndrumare misionară seria II la Institutul Teologic Universitar Bucureşti, pe care le termină cu media 9,50. Prin anii 1936-1938, îndeplineşte funcţia de subnotar la Pârjol şi Băhnăşeni. De la 27 iulie 1938 şi până în martie 1940, funcţioneză ca preot în satul NărujulMic din judeţul Vrancea. Aici, în afară de de activitatea pastorală, formează un Comitet din ţărani ai satului şi, în calitate de preşedinte al acestui Comitet, reuşeşte să ridice o şcoală în sat din temelie, cum nu mai fusese acolo. Pentru acest lucru, conducerea judeţului îi aduce mulţumiri scrise.

La 1 martie 1940, se transferă la parohia Răcăuţi, unde funcţionează până la 14 martie 1952. La distanţă de numai câţiva kilometri se afla biserica monument istoric a lui Ştefan cel Mare din Borzeşti, care era închisă din anul 1893, din cauza şubrezirii zidurilor măcinate de apa ploilor scursă din acoperişul stricat, iar cutremurul din 1940 a afectat-o .
Vasile Heisu, văzând starea în care se găseşte acest scump monument istoric, cere Episcopiei Romanului să afilieze biserica din Borzeşti la parohia Răcăuţi, motiv de a se putea ocupa personal de acest monument .


Vasile Heisu, venind la Răcăciuni din martie 1952, când încă nu terminase lucrările de restaurare la Borzeşti, dar se ocupa de ele în de-aproape, pentru că era mereu prezent când acolo, când la Răcăciuni, aici unde venise şi-l preocupau alte gânduri, alte probleme care îl nemulţumeau în noua parohie.


Vasile Heisu a avut şi preocupări muzeistice, de a stânge obiecte arheologice şi istorice, de artă bisericească şi populară pentru alcătuirea unui muzeu etnografic, încă de când lucra la Răcăuţi, unde a colectat de la aşezarea neolitică, locul numit „Horgăi”, şi din satele din jur.
La Răcăciuni strânge o sumedenie de materiale arheologice din diferite epoci, numismatică, etnografie . Întreaga casă parohială a fost transformatăîntr-un adevărat muzeu, care a fost împărţit pe secţii:
a. colecţia din epoca bronzului
b. colecţia de numismatică din epoca romană şi feudală
c. colecţia de artă feudală
d. colecţia etnografică care conţine pe lângă unelte de muncă ale bătrânilor şi circa 70 costume naţionale ale ţărancelor şi ţăranilor din acest ţinut, folosite între anii 1880-1940.


Aceste colecţii stârnesc interes printre specialiştii din ţară şi chiar de peste hotare .
Casa muzeu ce a fost înfiinţată la Răcăciuni a fost înzestrată cu mobilierul necesar, devenise atractivă şi mult vizitată de unii excursionişti, oameni de specialitate, în special din Bucureşti, Iaşi, Cluj .


De aceea, către sfârşitul vieţii, boala l-a doborât, cu toate îngrijirile medicale avute, în 11 iulie 1971 se stinge din viaţă, regretat de tot satul, care l-a condus pe drumul de veci şi înmormântat la cimitirul din Răcăciuni.
Înainte de a se pierde, a donat muzeul local Muzeului de istorie din Bacău. Muzeul de istorie, în amintirea lui Vasile Heisu, a deschis într-o sală a Căminului Cultural Răcăciuni, „Colecţia Vasile Heisu”, secţia de etnografie a muzeului judeţean.


Colecția din cadrul muzeului este o donație făcută de preotul Vasile Heisu, în anul 1968 si este expusă în clădirea Primăriei, construită între anii 1940 – 1944. Expoziția etnografica cuprinde piese de port popular din zonele: Răcăciuni, Orbeni, Pâncești, Parava, precum și scoarțe și ștergare din aceleași zone (circa 700 obiecte), de la sfârșitul secolului al- XIX-lea și prima jumătate a secolului al – XX-lea.

Colecția a fost constituită timp de mai multe decenii de preotul Vasile Heisu din Răcăciuni. Cuprinde piese de port popular, textile de interior, obiecte etnografice diverse, piese de arheologie din sate de pe Valea Siretului: Răcăciuni, Orbeni, Pâncești, Parava, Valea Seacă și Corbasca. În expoziția permanentă sunt etalate costume populare, textile de interior și piese arheologice descoperite in zona .

Va multumim .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *