Astazi
continuam calatoria noastra prin Judetul Bacau, spre un alt obiectiv cu o
istorie care trebuie promovat si anume ,,Palatul administrativ ‘’ actualul
sediu al primariei orasului Targu-Ocna .
Palatul administrativ in care functioneaza si astazi Primaria orasului
Targu-Ocna a fost construit de catre arhitectul Petre Antonescu (1873-1965)
,care fost pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice şi
academician român. Printre zecile de lucrări reprezentative se numără clădirea
Primăriei Municipiului Bucureşti (1906-1910), Palatele administrative din Tîrgu
Jiu (1900), Botoşani (1906) şi Craiova (1912-1913), Palatul Facultăţii de Drept
din Bucureşti, Cazinoul din Sinaia, palatele de Justiţie din Buzău şi Brăila,
palatul Creţulescu, Banca de investiţii din Bucureşti, Şcoala Română din Roma.
Palatul Administrativ al oraşului staţiune Târgu-Ocna (1910-1912) poartă
amprenta caracteristicilor arhitecturale ale lui Petre Antonescu. Clădirea armonios
proporţionată, cu etaj şi foişor, cu faţada placată cu gresie de Cireşoaia, cu
brâu de piatră în formă de frânghie, elemente specifice stilului neoromânesc.
Cât timp administrarea localităţii Târgu Ocna a revenit Cămării Ocnelor, sediul
administrativ s-a aflat în clădirea cămărăşiei. Clădirea impozantă ridicată de
Alexandru Vilara, antreprenorul ocnelor între anii 1838-1852, era situată pe
strada Cămării, nu departe de strada Tudor Vladimirescu de astăzi.
Eforia nu a avut o clădire proprie până în anul 1852, când se construieşte una
pe un teren donat de domnitorul Grigore Al. Ghica şi care se găsea pe actualul
amplasament al Primăriei. Clădirea avea 5 camere şi 2 holuri şi a existat până
la începutul secolului trecut când a fost demolată. Mult timp primăria oraşului
a funcţionat în acelaşi local cu şcoala publică şi poliţia (din 1852). După
anul 1900, primăria s-a mutat în casa fostului primar Gheorghe Borisov, de pe
strada Căpitan Buşilă iar spaţiul s-a dovedit insuficient pentru cerinţele tot
mai mari ale primăriei.
Iniţiativa construirii unui nou local de primăriei a revenit doctorului Scarlat
Gheorghiu, care în timpul primului său mandat de primar reuşise să inagureze
noul spital din Târgu Ocna. Pentru noua clădire a primăriei s-au realizat două
planuri, în anul 1907, din care unul, întocmit de arhitectul Petre Antonescu
(1873-1965), a fost aprobat de către Consiliul Tehnic Superior din Bucureşti.
Primarul Mihai Pastia, în anul 1907, mai comandă un al treilea plan, tot
arhitectului Petre Antonescu, dar devizul construcţiei se ridica la suma de
95.000 lei. A fost acceptat de către Consiliul Comunal şi Dr. Scarlat
Gheorghiu, aflat în al doilea mandat de primar, primul plan realizat de
arhitectul Petre Antonescu şi care costa doar 80.000 de lei.
Pentru construirea noului local de primărie s-au organizat mai multe
licitaţii.Prima licitaţie a avut loc pe 25 aprilie 1907 şi a fost adjudecată de
italianul Domenico Petruzi, dar nu a fost aprobată. Au mai urmat alte două
licitaţii, în 18 februarie şi 18 martie 1909, făcând-o publică prin Monitorul
Oficial nr. 55/1910 şi ziarul Viitorul (nr. 913 din 7 iunie 1910, p.3). La
licitaţia din 7 iulie 1910, ora 10, ţinută în localul primăriei (Casa Borisov)
au fost prezentate 5 oferte de către: Giuseppe Baroli din Bacău şi A. Fondianer
din Piatra Neamt, ing. A. Puklichy din Bucureşti, ing. Lazăr Lăzărescu din
Bârlad, arhitectul S. Vasilescu din Bucureşti şi antreprenorul Joseph Linde din
Bârlad. Au câştigat antreprenorii Giuseppe Baroli şi A. Fondianer, care au
oferit un preţ cu 8,75% mai mic decât devizul lucrării. În şedinţa Consiliului
Comunal din 9 iulie 1910, membrii Comisiei de aprobare a licitaţiunilor îi
declară câştigători pe cei doi antreprenori.
Rezultatele licitaţiei din 7 iulie 1910 sunt expediate de priamarului Scarlat
Gherghiu perfectului judeţului Bacău, cu rugămintea de a interveni pentru
aprobarea începerii lucrării. Cu multă energie, primarul Scarlat Gheorghiu
pregăteşte demararea lucrărilor la noul local de primărie si solicită
ministrului Lucrărilor Publice, prin adresa nr. 1354 din 12 iulie 1910,
detaşarea picherului Petrache Teodoriu din Târgu Trotuş, pe perioada 15
octombrie 1910-15 octombrie 1911, pentru a supraveghea executarea lucrărilor. O
altă adresă, din 19 iulie 1910, este trimisă şi primarului comunei rurale Târgu
Trotuş.
Pe 19 iulie 1910 se semnează de către primarul Dr. Scarlat Gheorghiu şi
secretarul C. Şindrilă, pe de o parte, şi antreprenorii Giuseppe Baroli şi A.
Fondianer, pe de altă parte, contractul privind construcţia noului local al
primăriei oraşului Târgu Ocna.
Prin adresa din 20 iulie 1910, primarul Scarlat Gheorghiu făcea cunoscut celor
doi antreprenori, Giuseppe Baroli şi A. Fondianer, că Petru Popescu, arhitectul
oraşului este delegat ca inginer diriginte pentru construirea localului de
primărie, iar picherul Petrache Teodoriu, de la Serviciul de poduri şi şosele,
este detaşat cu supravegherea construirii acestui local. Va solicita, la
începutul lunii august, directorului Serviciului de studii şi construcţii un
caiet de sarcini pentru controlul lucrărilor care vor începe pe 30 iulie 1910,
in care s-au trasat limitele pe teren a viitoarelor fundaţii. Noul local urma
să fie construit pe un loc situat între Cazarma pompierilor şi Şcoala Nr.1 de
băieţi, la intersecţia străzilor Grigore Ghika şi Codreanu. Faţada principală
urma să fie paralelă cu strada Grigore Ghika, spre piaţa Primăriei. Unele
modificări s-au făcut la recomandarea Serviciului Tehnic Superior şi priveau
casa scărilor şi spaţiul destiant poliţiei. La cererea pompierilor a fost
construit şi foişorul. Prin contract, clădirea primăriei trebuia predată
beneficiarului pe 1 iulie 1912.
În anul 1912 s-a modificat planul camerei şi cupolei „foişorului”. E. Wolff din
Bucureşti a propus, tot în acest an, încălzirea centrală cu aburi de mică
presiune. Aici, ca şi în cazul altor clădiri reprezentative din oraş, au lucrat
renumiţi meşteri pietrari italieni ca: Basetti, Casanino, Zamboni, Bortolozzi,
Vidizoni ş.a. Palatul Administrativ (în perioada interbelică era denumit
Palatul Comunal) este o clădire masivă, construită din cărămidă şi piatră, în
stil ecletic şi cu unele influenţe ale arhitecturii tradiţionale româneşti,
formată din parter, etaj şi un turn, cuprinzând 20 de încăperi (din care, două
săli de festivităţi), 5 holuri, un mezanin şi „foişorul de foc”. În anul 1913
se face recepţia Palatului Administrativ şi se finalizează construirea bordurii
şi a gardului împrejmuitor, iar în anul 1926 se va introduce iluminatul
electric. Câteva decenii mai tarziu la parterul clădirii, au funcţionat Poliţia
şi Judecătoria de pace, iar la etaj, Primăria, Starea Civilă, Casieria şi
medicul oraşului.
În cei 100 de ani care au trecut de la inagurarea acestui frumos palat
administrativ, s-au efectuat în mai multe rânduri reparaţii la clădire. Prima
reparaţie majoră a avut loc în anul 1918, ca urmare a bombardamentelor din anul
1917, care au afectat clădirea, personalul primăriei fiind evacuat timp de un
an în satul Viişoara. Alte lucrări de modificare şi reparaţii se fac în anul
1937, când a fost înlocuit acoperişul clădirii. Nu s-a mai respectat planul
iniţial, acoperişul fiind refăcut cu ţiglă şi în patru ape. Nu ştim dacă au
survenit modificări şi la interior. Reparaţiile au costat 150.443 de lei.
În anul 1955, în perioada când clădirea a fost sediul Sfatului Popular, au fost
făcute modificări în interiorul clădirii în intenţia de a avea o sală de
şedinţe mai spaţioasă, astfel a dispărut vechea cameră a primarului, care avea
acces la balconul primăriei.
În anul1978 survin alte mici modificări în interiorul clădirii. Ele au vizat
mai mult panotarea pereţilor casei scărilor, a sălii mici de şedinţă,
capitonarea unor uşi, zugravirea încăperilor.
La un secol de la inagurarea sa, clădirea Primăriei oraşului Târgu Ocna poartă
amprenta caracteristicilor arhitecturale ale marelui arhitect Petre Antonescu
(1873-1965). Clădire armonios proporţionată, cu etaj şi foişor, cu faţada
placată cu gresie de Cireşoaia, cu un brâu de piatră în formă de frânghie,
elemente specifice stilului neo-românesc.
Şi astăzi, Primăria oraşului Târgu Ocna rămâne, alături de clădirea Prefecturii
judeţului Bacău, cea mai valoroasă clădire administrativă din punct de vedere
arhitectural din judeţ.
Va multumim .