Podul de piatra al lui Stefan cel Mare .

Astazi continuam calatoria noastra prin Judetul Bacau, spre un alt obiectiv turistic mai putin cunoscut care trebuie promovat si anume ,, Podul de piatra ‘’ al domnitorului Moldovei , Stefan cel Mare din comuna Stefan cel Mare din satul Garbovana (Negoiesti ).
Pe drumul ce leaga orasul Adjud de Onesti se afla unul dintre cele mai vechi poduri din Romania ,construit in anul 1495 de catre domnitorul Moldovei ,Stefan cel Mare pentru a facilita transportul drobilor de sare de la Ocnele de pe Trotus .


În urma unor legende se spune ca ,domnitorul cunoştea bine aceasta zona, petrecându-şi acolo o bună parte din copilărie, pe moşia de la Borzeşti a tatălui său, viitorul domn Bogdan al II-lea. Este posibil ca tânărul Ştefan cel Mare să fi trecut des spre herghelia domnească de la Căiuţi şi să se fi împotmolit vre-o dată în acel loc, cum este, la fel, posibil ca între anii 1493-1494, când s-a construit Biserica din Borzeşti „spre pomenirea răposaţilor strămoşilor şi părinţilor lor” (cum scrie în pisanie), localnicii, ori cei care transportau sarea, să-i fi solicitat construirea podului.
O alta legenda spune ca Podul, construit peste pârâul Gârbovana sau pârâul lui Vodă, aşa cum este cunoscut în zonă, foarte aproape de vărsarea acestuia în Trotuş, făcea, potrivit tradiţiei locale, legătura între localitatea Căiuţi, acolo unde domnitorul avea o herghelie de cai, şi un loc dintre versanţii împăduriţi din zonă, unde Ştefan îşi pregătea oştirea. „Este vorba de caii aceia de deal, de munte, de talie mai mica .


Pentru prima data apare acest pod intr-un hrisov domnesc ,in anul 1380 in care se pomeneste despre plata a 2000 de ocale de sare pentru constructia acestui pod de piatra de la Garbovana .
Este descris întâia dată, Podul de piatra ceva mai detaliat, de catre Constantin I. Istrate (1850-1918), ca fiind construit din “bolovani rotunzi”, legați cu “mortar din var gros”; dar, tot el precizează că podul a fost refăcut în anul 1837 – în timpul domniei lui Mihail Sturza -, apoi în 1873 – când s-a construit șoseaua Adjud-Onești -, precum și în anii 1902-1903 .

Mesterii pietrari din vremea aceea au construit acest pod din piatra de râu si de cariera pe la anul 1493. Constructia a fost realizata din piatra bruta, cu mortar de var gras, obtinut prin arderea pietrei de var adusa din padurile din amonte, de apele pluviale care se deversau în pârâul Gârbovanul.
Acest pod de piatra are o vechime de 520 de ani ,care se afla pe malul drept al raului Trotus ,pe paraul lui Voda sau paraul Podului numit de catre localnici.
Podul de piatra si-a demonstrat rezistenta si in timpul celui de al–II-lea razboi mondial cand a fost tranversat de tancuri si masini grele de trupele romane .
Cu ocazia reparatiei care a avut loc în timpul domniei lui Mihail Sturza (aprilie 1834-iunie 1849) a fost ridicat un mic monument spre pomenirea cladirii podului, acesta fiind distrus odata cu construirea liniei de cale ferata. “Bine ca cel putin a scapat podul”, remarca doctorul C. I. Istrati cu tristete .


O alta reparatie a avut loc în anul 1873 când s-a construit soseaua Adjud-Onesti, apropiindu-se nepermis de mult de prima cornisa a podului. Dar cea mai importanta refacere de pâna atunci a avut loc între anii 1902-1903, fiind ca malul pe care era soseaua se darâmase din cauza Trotusului. Atunci s-au facut un dig de aparare si doua diguri laterale unite de un palier. Pentru consolidarea podului la aceasta reparatie s-a folosit ca liant cimentul si bolovani rotunzi de piatra pâna la 800 kg fiecare.
Ultima reparatie a podului s-a facut în anul 1982, când a fost refacuta zidaria prabusita la culee, bolta si timpane si s-a executat un dalaj de piatra peste umplutura de pamânt a boltii.
Podul de piatra al lui Stefan cel Mare masoara o lungime de 14 metri,8 metri latime , 11 metri inaltime iar deschiderea boltii este de 5.80 de metri si este singurul pod pastrat inca de pe vremea voievodului .
Din păcate, soarta podului de la Gârbovana este similară cu cea a podurilor de la Zlodica (judeţul Iaşi) şi Turtureşti (judeţul Neamţ), atribuite, prin tradiţie, aceluiaşi mare voievod moldav.
Podul de la Zlodica (comuna Cepleniţa) a fost ridicat din porunca domnitorului pentru a consolida drumul de legătură între Cotnari şi Hârlău, cunoscut în epoca ştefaniană ca „drumul vinului“. Este construit din piatră de râu cioplită, material foarte utilizat şi astăzi în zonă, iar în vecinătatea sa se află un beci din lespezi de piatră albă, despre care se spune că ar fi aparţinut unui vechi han.
Destul de ruinat astăzi şi pe jumătate îngropat în pământ, podul de la Zlodica este înscris în lista monumentelor istorice de categoria B din judeţul Iaşi. Peste el trece azi drumul de ţară ce duce la bisericuţa de lemn din Zlodica, ridicată la anul 1543.
Ştefan cel Mare a mai construit un pod de piatră şi la Turtureşti (comuna Girov), azi un cătun aflat aproape pe cale de dispariţie, deşi se află la doar câţiva kilometri distanţă de oraşul Piatra Neamţ. Pe coasta Turtureştilor trecea, în vechime, drumul pe care voievodul Ştefan călătorea atunci când mergea de la Curtea Domnească din Piatra Neamţ către Iaşi (prin Tupilaţi şi Hanu Ancuţei). Pe acest drum se pot vedea azi, din păcate, doar ruinele rămase din acel pod.


Astăzi, deşi este monument istoric de categoria A, făcând, deci, parte din patrimoniul cultural naţional, Podul lui Ştefan de la Gârbovana este tratat cu o dureroasă indiferenţă de autorităţile locale ,aflat la doar câteva sute de metri de DN 11 A, drumul naţional ce leagă Adjudul de Oneşti In prezent acest pod are statut de monument istoric si se poate vizita .
Accesul la acest obiectiv turistic se face din Bacău spre Oneşti pe DN11/E574 – 50 km, stânga în Oneşti spre Adjud, pe DJ 119 E – 16 km pana in localitatea Caiuti .

Va multumim .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *