Manastirea Raducanu cu ,,Hramul Buna Vestire ‘’ din orasul Targu-Ocna (Bacau ) .

Astazi continuam calatoria noastra prin Judetul Bacau, spre un alt obiectiv turistic care este si monument istoric ce trebuie vizitat si anume ,,Manastirea Raducanu cu Hramul Buna Vestire ‘’ din orasul Targu-Ocna (Bacau ) .
Manastirea Raducanu – Buna Vestire, numita ulterior si „Biserica Buna Vestire” sau „Raducanu”, a fost construita de marele logofat Ion Buhus si un targovet bogat, Paval, la sfarsitul secolului al- XVII-lea si inceputul secolului al- XVIII-lea, in orasul Targu Ocna.
Ion Buhus, mare logofat, fiul lui Nicolae Buhus, mare logofat si el, este primul ctitor al acestei biserici. Ilinca Racovita afirma, intr-un document din data de 9 august 1777, ca biserica a fost facuta de bunicul ei, Ion Buhus mare logofat, si refacuta de tatal ei, Radu Racovita.
In anul 1763, marele logofat Radu Racovita, fiul hatmanului Dumitrascu, casatorit cu Maria Buhus, va reface si impodobi aproape integral Biserica Buna Vestire, reparand in acelasi timp si zidurile manastirii.
Radu Racovita se considera ctitorul acestei biserici, dupa cum glasuieste pisania care se afla deasupra usii de la intrarea in pridvor: „Veleat 7271. Mult preadulcelui Hristos, robul sau cel credincios. Lumina dar acea cereasca prin ruga ta sa mosteneasca. Radu Racovita logofat, cu a lui sotie, ctitori sunt cu fiica lor Ilinca, la aceasta biserica preasfanta. P.V. mai 20. Apre avoir regle les fortunes publiques ges j’ai donne des lecons aux plus grands politiques.”
Este singura biserica din tara cu text francez in pisanie, dovada ca marele logofat Radu Racovita era un boier cult pentru vremea sa si bun cunoscator al treburilor politice. Acest text francez se potriveste uimitor si cu destinul omului politic Costache Negri, care si-a gasit odihna de veci la cativa pasi de intarea in biserica.
Manastirea a trecut, de-a lungul existentei sale, prin multe incercari dramatice. In luna iunie 1821 un detasament de 800 de eteristi condusi de Iordache Olimpiotul si Ioan Farmache ocupa manastirea, dar iminenta unui atac turcesc asupra orasului Targu Ocna ii determina pe eteristi sa se retraga spre Manastirea Secu. In urma lor patrund turcii care prada orasul si devasteaza Manastirea Raducanu.
In anul 1864, la scurta vreme de la secularizarea averilor manastiresti, manastirea cu cladirile dimprejurul ei erau sa devina loc de cazarma pentru ostasii destinati cu paza detinutilor si numai staruintele unor persoane influente pe langa diversele autoritati in drept au indepartat pericolul acestui proiect.
De asemenea, in timpul Primului Razboi Mondial, casele ecumenesti ale fostei manastiri au servit ca depozit pentru provizii si munitii, dar au scapat ca prin minune de bombardamentele inamice.
Nu este lipsit de interes faptul ca la aceasta manastire functiona o scoala in limba greaca in care, pe la inceputul veacului al XIX-lea, se pregateau tineri pentru cariera preoteasca. In camaruta de deasupra pridvorului erau pastrate cartile, unele dintre ele foarte vechi si valoroase.
Din anul 1890 Manastirea devine Biserica de Mir, formand o parohie. Deoarece biserica suferise numeroase stricaciuni in greu incercatul an 1821, arhimandritul Procopie, intre anii 1843 si 1853, a facut reparatii la biserica – acoperirea cu tabla, pictarea interiorului – cat si la cladirile anexe.
Din anul 1998, sub ingrijirea preotului paroh Vasile Pantiru, s-a refacut exteriorul bisericii – fatada si acoperisul – si se vor demara lucrarile de restaurare in interior, inclusiv pictarea bisericii.
Biserica Raducanu este un monument reprezentativ pentru barocul tarziu moldovenesc. Biserica este ridicata pe un plan triconic, avand un turn-clopotinita pe pridvorul vestic.
Ca tip structural biserica apartine unei familii larg raspandite in arhitectura din Moldovadin a doua jumatate a secolului al XVIII-lea: Sfintii Teodori – 1761, Balinesti-Neamt – 1765, Berzunti – 1774, Doljesti-Roman – 1774 .
Pronaosul este boltit in calota sferica iar naosul are boltirile obisnuite moldovenesti, boltit in bolta manastireasca cu penetratiuni. Arcaturile zidului dintre naos si pronaos, ferestrele atat inauntru cat si inafara, sunt insemnate prin arcuri frante. Acest zid este sustinut de doua coloane asezate pe un soclu masiv. Capitelurile greoaie au muluri de un aspect mai mult sau mai putin clasic. Usile au chenare in muluri, dar fara caractere bine definite.
Fatada Manastirii Raducanu are o decoratiune mult mai simpla decat a celorlalte biserici din aceeasi grupa. Caracteristic este braul in forma de tor simplu care inconjoara cladirea. Ferestrele de pe peretele vestic al pridvorului au arcaturile in plin centru, reprzentand o exceptie fata de celelalte.
Turla naosului, octogonala, cu colonete in unghiuri, are o baza stelata cu opt varfuri si o a doua baza patrata, impodobita cu arcaturi de un slab relief. Turla prezinta patru ferestre, iar pe laturile care nu au ferestre apar, sub forma rudimentara, contraforturi mici, asa cum se intalnesc si la biserica de la Berzunti – 1774. Turnul-clopotnita are colturile tesite si prevazute cu mici contraforti, asemanatori celor de pe turla naosului.
Biserica Raducanu a fost zugravita in anul 1763 si din nou in anul 1811 de zugravul Mihail Paninopol, prin grija arhimandritului Meletie. Devastata de turci in anul 1821, Biserica Raducanu pare a fi repictata sau cel putin pictura refacuta in anul 1830, odata cu catapeteasma.
Din cele doua clopote ale bisericii, cel mare, turnat in Sfantul Munte Athos, cu o inscriptie in limba greaca – din 10 noiembrie 1810 – este expus in fata bisericii. „S-a reinoit a patra oara clopotul cel mare al Sfintei Manastiri Raducanu, din evlavioasa Ocna, cu cheltuiala prea cuviosului arhimandrit chir Meletie si egumenul acestei manastiri, si a ieromonahilor Gheorghe, Visarion si a tuturor, cu metalul si banii elisavetei din Ocna, spre pomenirea lor. 1810, nov. 10”. Cel din turnul-clopotnita este mult mai mic si de data recenta.
In exterior, langa peretele sud-estic al bisericii, se gaseste mormantul marelui om politic si scriitor, Costache Negri – 1812-1876. Doamna Elena Cuza si Baligot de Beyne au adaugat mormantului o modesta stela funerara cu inscriptia: „Vaduva lui Voda Cuza cu iubitii sai fii la C. Negri. Durere eterna spre pomenire, 11 octombrie 1877”. Pe spate, in franceza, omagiul lui Baligot de Beyne: „A C. Negri.”
Biserica Raducanu poseda si un bogat fond de carte veche. O parte din acest fond a fost preluat inca de pe la sfarsitul veacului al XIX-lea de Biblioteca Academiei.
Astazi, Biserica Raducanu mai pastreaza din impresionantul fond de carte veche de odinioara un numar de 53 carti vechi, din care 38 carti romanesti si 15 grecesti.
Se mai pastreaza si incinta vechii manastiri, cu un zid de 5.20 de metri inaltime, pe trei laturi – est, nord, vest – prevazut cu metereze, un turn gang boltit, prevazut cu porti masive de stejar, in partea estica a incintei, un al doilea turn mai mic si cateva constructii anexe recente in partea nord-vestica.
Pentru a ajunge la acest obiectiv turistic vom pleca din Bacau spre Onesti, mergem pe DN 11 vreo 50 km, apoi faceti la dreapta in Onesti spre Comanesti pe DN 12A, mai mergeti inca 13 km, pana in orasul Targu Ocna dupa care faceti stanga spre cartierul Tisesti iar pe dreapta inainte sa treceti podul peste raul Trotus se afla Manastirea Raducanu .

Va multumim .

Foto : Solomon Florin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *