Astazi continuam calatoria noastra prin Judetul Bacau ,spre un alt obiectiv turistic care trebuie promovat si anume Manastirea Rachitoasa din comuna Rachitoasa .
Pentru a ajunge la acest obiectiv turistic vom pleca din orasul Adjud (VN) spre Bacau pe DN2/E85, 3,5 km, dreapta in Adjudul Vechi, pe DN11A spre Barlad, 28 km, stanga in Podul Turcului, pe DJ241, 28 km pana in Rachitoasa; din Bacău, pe DJ241. Din centrul comunei se merge spre NV până la al doilea pod de piatră, după care se face la stanga, pe un drum îngust aproximativ 150m pânâ în curtea mănăstirii. Aceasta mănăstire este un monument istoric, foarte important pentru Moldova iar hramul acestei mănăstiri este Adormirea Maicii Domnului.
Manastirea de la Rachitoasa se află in satul Rachitoasa amplasata în partea de est a judeţului Bacău, în zona Colinelor Tutovei, pe Valea Zeletinului. Este un sat vechi răzăşesc, înfiinţat cu aproape 300 de ani în urmă de o familie venită din Bucovina, aşa cum este prezentat de G. I. Lahovary, în ,,Marele decţionar geografic al României, vol. V “.
Ansamblul Mănăstirii Răchitoasa, se află în partea de nord-vest a satului Răchitoasa, pe Valea Zeletinului, având în partea de nord şi est dealuri acoperite cu pădure. După cum este descrisă într-un document din 29 iunie 1794, o scrisoare a voievodului C-tin Şuţu, această mănăstire se afla ,,între nişte codri pustii “, fiind înconjurată de dealuri împădurite, ceea ce nu s-a schimbat prea mult nici până astăzi.
Mănăstirea Răchitoasa a fost zidită între anii 1667-1697, ctitoria stolnicului Ilie Enache Tifescu şi a soţiei sale jupâneasa Teofana, fiica voievodului Mihai Racoviţǎ, aşa cum apare în pisania de pe peretele de sud al bisericii ,,În zilele lui Ion Antioh Constantin Voievod zidita această biserică dumnelui Ilie Vel Stolnic cu jupâneasa dumisale Teofana cu hramul Adormirii Maicii Domnului anul 7206 (1697) oct. 24 “.
Biserica cu 3 turle (2 pe pronaos şi una pe naos), a fost construită în stil bizantin, cu ziduri din piatră, iar friza şi bolţile din cărămidă. Planul este treflat cu terminaţia absidată a pronaosului, cu acces printr-un pridvor pe latura de sud.
Biserica a fost împrejmuită în anul 1704, de ziduri din piatră şi cărămidă, la partea superioară, late de cca. 1,10 m, aşa cum a reieşit din sondajele arheologice întreprinse în iulie anul 2008. Înălţimea zidurilor era de 6 m. În fiecare din cele 4 colţuri se aflau turnuri de pază. Alipite zidurilor (cu excepţia magaziei din lemn), se aflau chiliile călugărilor.
Pe latura de est a incintei se afla clopotniţa, cu fundaţii şi ziduri din piatră şi pe sub care se intra în incinta mănăstirii.
În partea de nord erau chilile pentru călugări, iar în partea de sud era stăreţia, cu beci mare, unde conform tradiţiei locale, se spune că ar fi fost închis pentru o noapte, domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Acesta venise să verifice dacă stareţul, aşa cum auzise, îşi extindea moşiile mănăstirii prin luarea de pământuri de la răzeşii locului. Stareţul a fost pedepsit mai târziu prin confiscarea averilor mănăstirii.
În secolul al XIX-lea, mănăstirea este transformată în penitenciar, pentru oameni ,,fara capatai si viciosi ‘’ după ce domnitorul Alexandru Ioan Cuza a secularizat averile mănăstireşti. Ca o ironie a sorţii, el însuşi va fi închis aici. După venirea comuniştilor la putere, mănăstirea a fost transformată în cămin de bătrâni. Din 1993, mănăstirea a fost redeschisă ca aşezământ monahal de călugăriţe.
Alte clădiri vechi ar fi: magazia din lemn, din partea de sud-vest, sub care se afla de asemenea un interesant beci cu ziduri groase din piatră şi clădirea din partea de sud-est, alipită zidului, acesta din urmă fiind apoi dărâmat până la nivelul unei prispe, la exteriorul incintei. Acest lucru ne face să credem că asupra acestei clădiri s-a intervenit mai târziu.
După moartea ctitorilor, mănăstirea cu toate moşiile acesteia, după cum fusese lăsat prin testament, au fost închinate mănăstirii Vatoped de pe muntele Athos, danie aprobată şi de domnitorul Grigore Ghica, în anul 1729.
După cutremurul din anul 1739, biserica a fost grav avariată, fiind refăcută de egumenul Daniil.
Biserica a fost pictată la interior, în anul 1836, pictură în frescă, de influenţă bizantină, de mare valoare artistică. Pe peretele de vest au fost pictaţi ctitorii bisericii şi ale căror urme mai pot fi admirate şi astăzi. De asemenea, catapeteasma din lemn de tei sculptat a fost poleită cu aur.
Între anii 1842-1843, arhimandritul Iacob a renovat biserica, a făcut un anvon şi un iconostas. Aşezată la încrucişări de drumuri, între Tecuci, Bacău şi Bârlad, foarte repede a devenit una din cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Prin danii şi prin cumpărări, mănăstirea Rachitoasa s-a extins cu suprafeţe mari de pământ şi a devenit una din cele mai bogate mănăstiri din Moldova, închinate Locurilor Sfinte.
Mănăstirea a fost mănăstire de călugări până în anul 1864, perioadă în care relaţiile cu răzeşii s-au înrăutăţit datorită faptului că multe moşii au fost luate de aceştia, întreg venitul fiind trimis la Sf. Munte. Se spune că la plecarea lor, aceştia au luat cu ei multe odoare.
După anul 1872, chiliile mănăstirii Răchitoasa au fost transformate în azil pentru bătrâni, sub conducerea statului.
La cutremurul din anul 1940, biserica, celelalte clădiri şi zidul au fost grav avariate. Astfel s-au dărâmat turnurile de la colţuri, clopotniţa. Fisurile din biserică au fost acoperite cu var şi ciment, apoi s-a zugrăvit cu alb peste pictura veche. Turlele căzute au fost refăcute din schelet de lemn tencuit la interior şi cu tablă la exterior. S-a realizat o centură periferică asociată cu tiranţi la interior.
După cutremurul din anul 1977, starea bisericii s-a agravat, dar reparaţiile au constat în mascarea fisurilor prin tencuieli şi zugrăveli exterioare. „… astfel ca… pana in urma cu 2 ani, cei care treceau pe acolo nu vedeau decat niste ruine si o biserica, marturie a vietii crestine si a trecutului zbuciumat avut de aceasta comunitate.
Intreg complexul manastiresc este superb si a fost restaurant în vederea introducerii în circuitul turistic printr-un proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013, care a fost implementat în perioada aprilie 2014 – decembrie 2015.
Ziduri impunatoare, asemenea unei cetati, cele 4 turnuri + turnul clopotnita de mare impact (din turnul clopotnita se vede foarte frumos atat ansamblul manastiresc, cat si valea satului), biserica in sine (cu mormitele „gazduite” in interior si pictura restaurata, pictura noua din cele 3 turle), privelistea de pe dealul din spatele manastirii, linistea pe care o regasiti aici… toate contribuie la o stare generala de bine, pace si frumos
Vă invităm să vizitați această mănăstire plină de frumos şi de har dumnezeiesc.
Va multumim .
Foto : Manastirea Adormirea Maicii Domnului