Astazi va prezentam un alt obiectiv mai putin cunoscut publicului si anume ,,Biserica veche de la Rateni ’’ din comuna Balcani .
Comuna Balcani se află în partea nordică a județului, la limita cu județul Neamț, pe valea râului Tazlăul Mare în în care primește ca afluenți paraurile Schit și Frumoasa.
Comuna Balcani a fost mentionata pentru prima oara in Anuarul Socec din anul 1925 care consemnează desființarea comunei Schitu-Frumoasa și înglobarea ei în comuna Băsăști din plasa Tazlău a aceluiași județ. Comuna Schitu-Frumoasa a fost însă reînființată în anul 1931, cu satele Balcani-Marginea, Căpățâna, Căsoasa, Ghidionu, Ludaș, Rețeni și Schitu-Frumoasa. Reședința comunei era satul Balcani-Marginea, și ulterior, denumirea comunei a fost și ea schimbată în Balcani.
Satul Răţeni, este situat la confluenţa râurilor Coman şi Schitu Frumoasa, se întinde pe cursul inferior al râului Coman şi este străjuit de păduri de fagi şi conifere. Propriu-zis, satul face parte integrantă din satul Schitu Frumoasa, pentru că din punct de vedere administrativ nu funcţionează în analele instituţiilor de stat ca localitate de sine stătătoare. Cea mai mare parte a clădirilor din acest sat, sunt noi, construite în special din lemn, cu fundaţii din piatră şi sunt acoperite cu şindrilă .
Biserica cea veche este din lemn, dar de construcţie relativ recentă; se pare că este situată pe fundaţia unei biserici mai vechi de la care s-a păstrat doar iconostasul. Pe Icoana Mântuitorului de pe iconostas estre menţionat si anul sfinţirii bisericii in anul 1868. Pereţii bisericii sunt din scândură, iar pe exterior sunt acoperiţi cu tablă. Documentele care atestau vechimea şi ctitorii acestui locaş, au fost distruse de un incendiu provocat la casa parohială, situată în centrul satului in anul 1960 . La aceasta biserica se păstrează mai multe carti de cult vechi, unele veşminte şi un pomelnic din anul 1914, care atestă ctitorii care au renovat biserica.
Renovările care au fost făcute ulterior la aceasta biserica nu au fost asistate de specialişti şi din această cauză materialele care au fost folosite necorespunzător si s-a turnat beton peste pardoseală şi tălpile din lemn. Aceasta biserica este mentionata intr-o monografie din anul 1967, dar aceasta nu conţine nici un fel de date privind vechimea şi ctitorii acestei bisericii. Această monografie a fost alcătuită de preotul Ioan Popescu, cu ocazia unui inventar al bunurilor bisericeşti.
Va multumim .