Menu
Turist prin Judetul Bacau
  • Prima pagină
  • Despre noi
  • Oferta de publicitate
Turist prin Judetul Bacau

Fosta Casa memoriala a lui Gheorghe Gheorghiu Dej de la Moinesti

Posted on iunie 8, 2020iunie 8, 2020

Astazi continuam calatoria noastra prin Judetul Bacau, spre un alt obiectiv care nu mai exista si anume ,,Casa memoriala Gheorghe Gheorghiu Dej ‘’ de la Moinesti (Bacau ) .
Modesta casa a lui Gheorghe Gheorghiu Dej , in care a vietuit unul din luptatorii pentru promovarea socialismului in Romania, va ramane in istorie doar prin intermediul pozelor , deoarece a fost darimata. Noii proprietari ai terenului au demolat-o pur si simplu. „Posesorii pamintului au revendicat tot ce se afla in incinta, apoi au luat tot ce era, incepind de la gardul de fier , si-a amintit Nicolae Catana, secretarul Primariei de la Moinesti. Pana la evenimentele din decembrie 1989, aici a functionat un modest muzeu.
Gheorghe Gheorghiu s-a născut in data de 8 noiembrie 1901 într-o familie de muncitori bârlădeni, tatăl era Tănase Gheorghiu și mama sa, Ana. La vârsta de doi ani a fost înfiat de unchiul său Nicolae Gheorghe Ionescu din Moinești, Bacău și a urmat învățământul gimnazial în actuala școală nr. 1 „Ștefan Luchian” .


După terminarea școlii a lucrat la o fabrică de cherestea, la o țesătorie, iar apoi s-a angajat la meșteri dogari din Piatra Neamț și Moinești .
. S-a calificat în meseria de electrician la societatea petrolieră „Steaua Română” Moinești, iar apoi a lucrat la atelierele CFR Galați. A participat la greva generală a muncitorilor din Valea Trotușului, în anul 1920. Între anii 1919 și 1921 a lucrat ca electrician la Câmpina, după care s-a întors la Galați, unde s-a angajat ca electrician la o stație de triaj.Transferul de la stația din Galați la stația de triaj din orașul Dej (ca urmare a acuzației de „agitație comunistă”) i-a adus și supranumele „Dej”. De-a lungul timpului, i se va spune „Machiavelli al Balcanilor” pentru că avea o „formidabilă capacitate de intrigă și manipulare”. În anul 1926 s-a căsătorit la Galați, cu Maria Stere Alexe, fiica unui sifonar. Au avut două fiice: Vasilica (viitoarea actriță de cinema Lica Gheorghiu, n. 15 martie 1928) și Constanța („Tanți”), născută în 1931.
În anul 1930 a intrat în rândurile Partidului Comunist Român. Este arestat între martie 1933 și august 1944, ca urmare a rolului jucat în organizarea grevei de la Atelierele CFR Grivița din București.
La 2 februarie 1933, muncitorii ceferiști de la Atelierele CFR Grivița din București au declanșat o grevă, după ce guvernul anulase înțelegerile mai vechi cu privire la condițiile de muncă. Greva s-a extins și la ceferiștii din Cluj și Iași. La 14 februarie au fost arestați Gheorghiu-Dej și alți membri ai Comitetului Central de Acțiune, iar în 15 februarie au avut loc ciocniri violente între muncitori și poliție în care au murit câțiva ceferiști. Dej a fost judecat ca instigator, alături de Constantin Doncea, Chivu Stoica, Dumitru Petrescu, Ilie Pintilie și Gheorghe Vasilichi și de alți 100 de „agitatori”. La 19 august 1933 a fost condamnat prin Sentința nr. 571 la 12 ani de muncă silnică, în urma procesului de la Craiova, începându-și ispășirea pedepsei în închisoarea Doftana, lângă Câmpina, trecând și la penitenciarul din Caransebeș și lagărul de la Târgu Jiu. În anul 1936 este ales în absență, membru al CC al PCR, devenind lider al facțiunii din închisori a partidului (termenul face distincția dintre comuniștii încarcerați în țară și cei aflați în exil în Uniunea Sovietică – facțiunea moscovită). Și-a consolidat autoritatea în interiorul organizației de partid a închisorilor cu ajutorul unui grup de agenți sovietici închiși în România: Pintilie Bodnarenko-Pantiușa, Serghei Nikonov – Nicolau, Petea Gonciaruk, Vasile Bucikov, Mișa Posteuca .
Grupul din țară al Partidului Comunist care și-a petrecut anii de război în lagărul de la Târgu Jiu îi includea pe Gheorghe Apostol, Nicolae Ceaușescu, Miron Constantinescu, Alexandru Drăghici, Teohari Georgescu și Alexandru Moghioros .

Dat fiind statutul său de lider comunist de frunte, este transferat în lagărul de la Târgu Jiu în timpul regimului lui Ion Antonescu, aici petrecându-și cea mai mare parte a detenției în timpul celui de-al doilea război mondial. Închis în aceeași celulă cu Nicolae Ceaușescu, devine mentorul politic al acestuia din urmă. La 12 august 1944, înainte de lovitura de stat, a evadat din închisoare. A fost ales Secretar general al Partidului Comunist Român la Conferința națională din 16 octombrie 1945 și a condus PCR în colaborare cu Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu, care au fost aleși membri ai Biroului Politic și secretari. A reușit să dețină controlul asupra partidului în mai-iunie 1952, când a epurat partidul de membrii facțiunii moscovite, „antipartinice”, în frunte cu Ana Pauker (liderul neoficial al partidului de la terminarea războiului care sosise de la Moscova la București și care s-a bucurat multă vreme de sprijinul lui Stalin) .
La mijlocul lunii ianuarie 1945, Gheorghiu-Dej și Ana Pauker au făcut o călătorie la Moscova pentru convorbiri cu conducătorii de partid sovietici, Stalin și Viaceslav Molotov. În urma acestei întâlniri, Gheorghiu-Dej și comuniștii din jurul său s-au asigurat de sprijinul de care aveau nevoie în drumul lor spre cucerirea puterii. După întoarcerea delegației, Frontul Național Democrat – o coaliție politică promovată de către Partidul Comunist – a inițiat o campanie sistematică pentru înlocuirea guvernului Rădescu cu un guvern propriu. La 6 martie 1945, Regele Mihai a anunțat formarea unui guvern condus de Petru Groza, care fusese impus de către Uniunea Sovietica. La 1 decembrie 1946, Gheorghiu-Dej, secretar general al Partidului Comunist, a obținut conducerea Ministerului Economiei Naționale (care a fost numit în anul următor Ministerul Industriei și Comerțului), a cărui funcție principală era mobilizarea tuturor resurselor țării în vederea îndeplinirii politicii economice comuniste. În această calitate, el a avut grijă să fie îndeplinite obligațiile economice ale României față de Uniunea Sovietică, în conformitate cu prevederile armistițiului din 1944, și a estimat resursele și bogățiile naționale în perspectiva nationalizarii .
La primul Congres, desfășurat la 21-23 februarie 1948, al noului Partid Muncitoresc Român, alcătuit prin fuziunea dintre PCR și Partidul Social Democrat, Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general ,iar Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu au fost numiți în secretariatul partidului și în Biroul Politic. Lucrețiu Pătrășcanu nu a mai fost ales în nici unul dintre forurile conducătoare ale partidului, iar la scurt timp după aceea a fost demis din funcția de Ministru al Justiției. Regimul Dej se caracterizează prin lupta pentru epurarea politică în interiorul partidului și eliminarea adversarilor, epurare care a cunoscut trei etape:
• Prima etapă începe în 1945 prin lichidarea/asasinarea lui Ștefan Foriș, secretar general al Partidului până în aprilie 1944, și atinge punctul culminant în 1948 prin arestarea lui Lucrețiu Pătrășcanu care a fost condamnat la moarte și executat. Responsabilitatea pentru decizia de înlăturare a lui Foriș a fost pe bună dreptate atribuită lui Dej în perioada comunistă, însă există bănuieli că hotărârea fusese luată la Moscova, deoarece un rol esențial în punerea ei în practică a fost jucat de Emil Bodnăraș. Bodnăraș i-ar fi înmânat lui Foriș o notă dactilografiată prin care i se ordona să predea toate materialele partidului și prin care era autorizată arestarea sa la domiciliu. Bodnăraș i-a spus lui Foriș că ordinul venise din Uniunea Sovietică.
• A doua etapă a epurării a vizat pe Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu. Vasile Luca a fost arestat în 16 august 1952, condamnat la moarte în anul 1954, pedeapsă comutată în închisoare pe viață. Ana Pauker a fost arestată în 20 februarie 1953, pentru o vreme, după care a trăit uitată în București. Teohari Georgescu a fost eliminat din conducerea de partid și de stat o dată cu Ana Pauker și Vasile Luca. Teohari Georgescu a fost reabilitat politic de Ceaușescu și reintrodus în Comitetul Central.
• A treia etapă debutează în iunie 1957, an în care la Plenara din iunie sunt anihilați Iosif Chișinevschi și Miron Constantinescu. Chișinevschi a fost „asociat” cu Miron Constantinescu, construindu-se ficțiunea unei conspirații, care l-ar fi inclus și pe Constantin Pârvulescu.
Acuzațiile împotriva „deviaționiștilor” Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu au fost concepute de Miron Constantinescu, Iosif Chișinevschi și Alexandru Moghioroș, sub supravegherea consilierilor sovietici, dintre care cel mai important a fost Aleksandr Mihailovici Saharovski, consilierul sovietic în probleme de securitate de pe lângă Ministerul de Interne.
Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit pe 19 martie 1965 de cancer la plămâni. Au existat numeroase zvonuri cu privire la o iradiere intenționată a liderului comunist în timpul ultimei sale vizite la Varșovia, ca urmare a politicii sale tot mai independente.ctul de împerechere.
Gheorghe Apostol susținea că el fusese numit personal de Dej ca succesor la conducerea partidului, dar Ion Gheorghe Maurer, care îl privea cu deosebită ostilitate, a manevrat în așa fel încât în fruntea partidului să fie ales Nicolae Ceaușescu, unul dintre protejații liderului decedat și un personaj de prim-plan în partid.


Trupul îmbălsămat al lui Gheorghiu-Dej a fost depus într-un mausoleu din Parcul Libertății din București. După anul 1990, trupul său a fost exhumat și reînmormântat în cimitirul Bellu (Șerban-Vodă), câteva alei mai sus de mormântul lui Aurel Vlaicu și a câtorva mari generali români (intrarea dinspre Bulevardul Olteniței a cimitirului).

Va multumim .

Preluare foto .

Post Views: 287

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recente

  • Cascada de la Cariera sau Velnita .
  • Casa Borisov din orasul Targu-Ocna .
  • Istoria spitalului din orasul Bacau .
  • Statuia lui George Bacovia din Bacau .
  • Conacul lui Maria Alecsandri de langa Onesti.

Arhive

  • ianuarie 2021
  • octombrie 2020
  • septembrie 2020
  • august 2020
  • iulie 2020
  • iunie 2020
  • mai 2020
  • aprilie 2020
  • martie 2020
  • februarie 2020
  • ianuarie 2020
  • decembrie 2019
  • octombrie 2019

Comentarii recente

  • Mădălna la Cetatea Rakoczi din Pasul Oituz .
  • Elena la Sinagoga Cerealistilor din Bacau
  • Nicol la Casa memoriala a lui ,, Vasile Alecsandri” din Bacau
  • cori la Parcul Dendrologic Dofteana din comuna Dofteana (Bacau ) .
  • Eric la Muzeul Razesilor Gazari de pe Valea Tazlaului Sarat

Categorii

  • Arta
  • Baraj
  • Biserici
  • Cabana
  • Cascade
  • castel
  • Cetate
  • Chei
  • conac
  • Datini
  • Delta
  • Gari
  • Mina
  • Mocanita
  • Monument
  • Muzeu
  • oras
  • Parc
  • Pod
  • Rezervatie
  • Sinagoga
  • Sonda

Meta

  • Autentificare
  • Flux intrări
  • Flux comentarii
  • WordPress.org

LIKE ON FACEBOOK

Categorii

  • Arta (13)
  • Baraj (1)
  • Biserici (44)
  • Cabana (2)
  • Cascade (6)
  • castel (5)
  • Cetate (4)
  • Chei (2)
  • conac (3)
  • Datini (3)
  • Delta (1)
  • Gari (4)
  • Mina (1)
  • Mocanita (3)
  • Monument (11)
  • Muzeu (8)
  • oras (3)
  • Parc (7)
  • Pod (2)
  • Rezervatie (4)
  • Sinagoga (2)
  • Sonda (1)

Articole recente

  • Cascada de la Cariera sau Velnita . ianuarie 19, 2021
  • Casa Borisov din orasul Targu-Ocna . ianuarie 19, 2021
  • Istoria spitalului din orasul Bacau . ianuarie 15, 2021
  • Statuia lui George Bacovia din Bacau . ianuarie 14, 2021
  • Conacul lui Maria Alecsandri de langa Onesti. ianuarie 14, 2021

Comentarii recente

  • Mădălna la Cetatea Rakoczi din Pasul Oituz .
  • Elena la Sinagoga Cerealistilor din Bacau
  • Nicol la Casa memoriala a lui ,, Vasile Alecsandri” din Bacau
  • cori la Parcul Dendrologic Dofteana din comuna Dofteana (Bacau ) .
  • Eric la Muzeul Razesilor Gazari de pe Valea Tazlaului Sarat

METEO

booked.net
Curs valutar
©2021 Turist prin Judetul Bacau | WordPress Theme by Superb WordPress Themes