Astazi continuam calatoria noastra prin Judetul Bacau, spre un alt obiectiv si anume ,,Biserica din lemn Sfantul Dumitru “din satul Negoiesti ,comuna Stefan cel Mare.
Legendele spun că satul Negoieşti s-ar fi format pe pământurile unui anume Neagu, oştean al lui Ştefan cel Mare. După o luptă cu turcii, acesta ar fi primit de la marele voievod toată întinderea dintre pârâul Bogdanei (din apropierea Mănăstirii Bogdana) şi pârâul Gârbovanei, teritoriu pe care s-a închegat vatra satului Negoieşti.
Biserica de lemn „Sf. Dumitru” din Negoiesti, comuna Stefan cel Mare, judetul Bacau a fost ridicata in anul 1806 si figureaza pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010 .
O legenda de-a locului pastrata din batrani spune ca prima data bisericuta a fost ridicată pe malul Trotuşului, pe un loc numit „Mânioasa“, undeva în a doua jumătate a secolului al- XVII-lea iar „acolo, din cauza furiei cu care apele râului săpau în maluri sau se revărsau peste acestea, pământul se mânia şi o lua la vale iar bisericuţa însăşi fiind în pericol, oamenii au strămutat-o pe dealul Negoiesti .
Biserica „Sfantul Dumitru” din Negoiesti este construita din lemn in anul 1806 de catre enoriasi. Acelasi an de constructie este mentionat si in repertoriul lui Nicolae Stoicescu.
Biserica de lemn „Sfantul Dumitru” din Negoiesti a fost construita in anul 1806 dupa cum rezulta din inscriptia de pe o piatra de la pridvor, reprezentand data cand a fost terminata si sfintita „1806 aprilie 12”. In urma reparatiei generale, care a avut loc in anul 1967, aceasta piatra a fost fixata pe peretele exterior de la altar, unde se afla si in prezent. Pe unul din clopotele de la aceasta biserica a fost turnata in bronz o inscriptie care mentioneaza acelasi an: „acest clopot s-a facut cu cheltuiala Sfintii Sale chir Dionisia eromonah Botdganeanu la anii 1806”.
Acest lacas face parte din tipul de plan in forma de corabie, cu pronaosul dreptunghiular si altarul pentagonal decrosat. Aspectul exterior al bisericii numai semana cu cel de odinioara deoarece peretii au fost tencuiti cu mortar, temelia a fost cimentuita, iar acoperisul de sindrila a fost acoperit cu tabla alba, la renovarea din anul 1967 sub preot Toma Sarbu. Sub constrangerea regimului totalitar comunist, a fost fortat sa efecueze aceste lucrari cat mai rapid si neobservat pentru salvarea acestui monument. Numai ca in scurt timp cimentul aplicat pe exterior direct pe barne, a carbonizat lemnul iar biserica in timp a fost amenintata de prabusire. In anul 1994 sub indrumarea preotului Ioan Buca si prin grija enoriasilor s-a trecut la o alta renovare capitala inlocuindu-se barnele carbonizate de la baza de jos a peretilor, aplicandu-se vertical dulapi de lemn de plop, apoi dranita de brad. S-a facut subzidire sanatoasa, s-a inclus pridvorul deschis in interior, s-a inlocuit pardoseala tot cu scandura, s-a inlocuit total cupola interioara si sarpanta de data aceasta in stilul moldovenesc cu poala evazata si turla tot din lemn pe partea frontala si s-a acoperit cu dranita cum a fost conceputa initial.
Catapeteasma, din interiorul biserici dateaza de mai bine de trei veacuri si a fost restaurată în anul 1997 de pictorul Ecaterina Ardeleanu.
Aşezarea este astăzi parte componentă a comunei Ştefan cel Mare din judeţul Bacău şi se află la aproape 65 de kilometri distanţă de oraşul reşedinţă de judeţ.
Va multumim .