Astazi va facem cunoscut un alt obiectiv turistic care este si monument istoric ce trebuie vizitat si anume ,,Biserica din lemn Sfantul Nicolae ‘’din satul Boistea ,Darmanesti .
Cioplită din lemnul stejarilor ce creşteau, odinioară, pe coastele dealurilor din jur, bisericuţa de la Boiştea e ultimul martor al pădurii Măguricea. Inima codrului din care n-a mai rămas în picioare nici un copac bate azi printre bârnele frumos dăltuite, amintind tuturor de un timp în care peste tot domnea buna rânduială
Locaşul a fost ridicat în mijlocul aşezării de la Boiştea, la picioarele versantului pe care se înălţa, cândva, codrul Măguricea .
Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae“ Boiştea a fost ridicată în anul 1808 şi a slujit comunităţii drept biserică parohială până în anul 2008, când s-a sfinţit un locaş nou, de zid. În registrele bisericii, ctitor este pomenit un anume ieromonah Isaia, ajutat de localnici. „Pe portalul uşii de intrare este inscripţionată data de 15 iunie 1808, dată la care bisericuţa noastră a fost sfinţită. Primul hram a fost «Sfânta Treime», dar acesta a fost schimbat în anul 1923, când s-au făcut reparaţii şi a fost resfinţită“ .
Locaşul este ridicat din bârne de stejar cioplite din bardă, încheiate la colţuri „în coadă de rândunică“, aşezate pe tălpi de stejar şi pe o mică temelie de piatră de râu. Acoperişul este de draniţă, la fel ca în momentul construcţiei bisericii. La exterior se remarcă o serie de elemente particulare ale stilului arhitectural. Dantelăria consolelor de lemn pe care se sprijină acoperişul, sculptate „în cap de cal“, este dovada cea mai vie a măiestriei meşterilor care le vor fi lucrat. De asemenea, brâul – frânghie ce încinge bisericuţa, un alt element extrem de bine conservat, constituie o mărturie valoroasă a vechii arte populare a lemnului .
O reparaţie capitală s-a făcut între anii 1923-1924. Draniţa de pe acoperiş a fost schimbată ori de câte ori a fost nevoie.
La interior, copleşeşte senzaţia de simplitate. Lemnul, înnegrit de timp, ferestrele mici, luminile furişe, liniştea cuibărită acolo de veacuri, toate te rup de lumea dezlănţuită de afară .
Dar frumuseţea interiorului e potenţată şi de podoabele cu care este decorat. Catapeteasma, originală, prezintă scene pictate extrem de expresive, cu vădite influenţe ardeleneşti. Chiar dacă nu a fost niciodată restaurată, aceasta se păstrează într-o stare relativ bună. De asemenea, din patrimoniul locaşului fac parte o serie de icoane vechi şi foarte valoroase: Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de la anul 1873, „În sânul lui Avraam“, „Înfricoşătoarea Judecată“, un epitaf, precum şi carte bisericească tipărită cu caractere slavone .
Denumirea vechii aşezări de la Boiştea vine de la o specie de peşti ce cresc în apele de munte. „Au burta roşie şi oamenii le spun boişteni. De acolo vine numele“, explică pr. Prepeliţă.
Cartierul Boiştea se află la intrarea în oraşul Dărmăneşti, la 65 de kilometri distanţă de Bacău, oraşul reşedinţă de judeţ.
Va multumim .
Foto : Andrei Gosav