Astazi va prezentam o mica istorie a Garii din Bacau mai putin cunoscuta de catre noi, pe care o tranzitam zilnic in drumurile noastre .
Gara din Bacau face parte din Magistrala C.F.R 500 care face legatura de la Bucuresti –Ploiesti –Buzau –Ramnicu-Sarat –Adjud –Bacau –Roman –Pascani –Suceava –Vadu Siretului .
De asemenea este Linia secundara 509 care face legatuta dintre Bacau –Buhusi- Piatra Neamt – Bicaz .
Gara din Bacau a fost construita între anii 1871-1872 cand a fost exploatată în sistem privat până la 1 ianuarie 1880 când linia şi staţia au fost răscumpărate de statul român şi trecute ulterior în administrarea Direcţiei Princiare a CFR.
Din unele surse Gara din Bacau a fost realizată între anii 1883 – 1885, de către Direcția Linii Noi, după proiectele elaborate de binecunoscutul inginerul român Elie Radu.
Primele idei ce vizau deschiderea unei legături feroviare pe cursul inferior al râului Bistrița au apărut în anul 1872, moment când este consemnată o intervenție a Consiliilor Generale ale Județelor Bacău şi Neamț, pe lângă Guvern, document în care se cerea, în mod explicit, construcția unei căi ferate între orașele Piatra şi Bacău, traseu ce urma să fie conectat cu linia magistrală Suceava – Roman.
După 10 ani de discuții interminabile, Parlamentul Românie a realizat însfârşit importanța economică a viitorului traseu, indispensabil pentru dezvoltarea industriei de exploatare a lemnului, material ce era transportat până în portul Galați, cu plutele ce străbăteau văile Bistriței şi Siretului .
La 15 Mai 1882, prin Decretul Regal Nr. 1387, calea ferată Bacău – Piatra a fost declarată lucrare de utilitate publică, câteva zile mai târziu, la 25 Mai 1882, fiind publicat în Monitorul Oficial, textul unei Legi ce prevedea construcția a nu mai puțin de 700 de kilometri de linii secundare, trasee împărțite în trei grupe de prioritate.
Astfel viitoarea cale ferată Bacău – Piatra a fost inclusă în prima grupă, cea a liniilor a căror construcție era considerată ca o urgență maximă, alături de ea regăsindu-se şi traseele Titu – Târgoviște, Bârlad – Vaslui şi Corabia – Râmnicu Vâlcea – Podu Olt.
Pentru realizarea lor, la 28 Mai 1882, a fost înființat Serviciul Linii Noi, unitate plasată sub conducerea inginerului Petre Ene. Câteva luni mai târziu, la 15 Octombrie 1882, într-o ședință extraordinară, membrii Consiliului General al Județului Neamț și-au exprimat nemulțumirea față de soluția propusă de Guvern, fiind redactat un raport prin care era luată hotărârea de a fi suportată o sumă fixă anuală de 600 de Lei/Km de linie, în condițiile în care viitoarea legătură feroviară între orașele Bacău şi Piatra ar fi fost realizată folosind ecartamentul normal.
Deși a fost înaintat Parlamentului şi Guvernului, acest raport a rămas însă fără niciun rezultat, construcția liniei fiind demarată la 1 Aprilie 1883, după proiectele întocmite de inginerul Elie Radu. Cei 57,7 kilometri ai căii ferate Bacău – Piatra au fost inaugurați, într-o atmosferă festivă, în ziua de 15 Februarie 1885. O lună mai târziu, la 10 Martie 1885, în apropierea „Depositului de locomotive Bacău” a fost inaugurată „Stația de transbordare a vagoanelor”, punct unde mărfurile sosite de la Piatra așteptau uneori chiar şi zile întregi să fie transferate în vagoane de ecartament normal.
Demarate în toamna anului 1890, lucrările de normalizare a liniei au fost terminate în ziua de 17 Septembrie 1892 .
La sfârșitul anului 1884,au sosit la depoul Garii din Bacau micile locomotive cu abur, numerotate 001 – LESPEZI, 002 – DOCHIA, 003 – HANGU şi 004 – LETEA au fost folosite până la normalizarea căii ferate Bacău – Piatra, ulterior fiind transferate pe linia Crasna – Huși. După normalizarea căii ferate şi după inaugurarea actualelor clădiri ale staţiei Bacau si Piatra Neamț, pe acest traseu au fost utilizate diferite tipuri de locomotive cu abur, modul de tracțiune al trenurilor fiind schimbat abia în anul 1972, odată cu introducerea în serviciu a locomotivelor diesel, vehicule feroviare ce sunt folosite și în prezent, pentru remorcarea garniturilor de călători şi de marfă.
Gara veche din Bacău, a fost demolată într-o noapte din ordinul prim-secretarei organizaţiei PCR Alexandrina Găinuşe, cea care a ajuns mai apoi membră CPEX şi viceprim-ministru în Guvernul Constantin Dăscălescu, este cunoscută de mai toţi băcăuanii care au trecut de 50 de ani.
Construcţia gării din municipiul Bacău este legată de numele demnitarei comuniste, Alexandrina Găinuşe. Locuitorii oraşului de pe malul Bistriţei povestesc cum activista PCR-istă a fost cea care a dat ordin ca sute de soldaţi de la unităţile militare să dărâme clădirea veche a gării, care fusese construită în anul 1872. “Într-o şedinţă PCR s-a decis să se finanţeze construcţia unei gări noi. Totul se întâmpla la începutul toamnei, în anul 1982.
Unii foşti CFR-işti, acum pensionari, susţin că Găinuşe a ordonat demolarea gării în ritm rapid, ca să-i forţeze mâna lui Ceauşescu să dea fonduri urgente pentru o alta nouă.
Pe 4 februarie 1983, construcţia gării a fost terminată. Lucrarea a fost efectuată de Trustul de Construcţii Industriale Gheorghe Gheorghiu-Dej, condus de inginerul Mircea Dascălu.
Va multumim .
Foto : Nicu Chiriac si Mihai Ceuca